miercuri, 29 decembrie 2010

Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti


Mno, apăi io mi-s foarte nedumerită de ceva timp încoace. De fapt gradul de nedumerire creşte pe zi ce trece... şi mă întreb cât o să mai crească, mi-e teamă naibii să nu fac un atac de nedumerire şi să mor nelămurită. Şi credeţi-mă că nu v-ar plăcea să vă bântuie o fantomă nelămurită.

Măi oameni, sau măi animale, după caz! De unde atâta răutate pe planeta asta? Răzbunări, frustrări, ranchiună, răutaţi, beţe în roate... d-astea! Aveţi nevoie ca de aer de ele, nu? Nu puţeti trăi fără o telenovelă mică.

Nu vreau să mă dau rotundă, mai ales că am slăbit în ultima vreme şi sunt foarte mândră de asta... sunt convinsă că în viaţa asta a mea lungă, am făcut şi eu rău unor persoane, dar să dea dracu', n-a fost intenţionat şi dacă am putut să evit dezastre în timp ce-mi urmăream propriile nevoi şi satisfacţii, am făcut-o pe tăcute.

Din această cauză nu înţeleg absolut deloc de ce e lumea supărată pe mine şi caută pe toate căile să mi-o tragă... nu în sensul bun al cuvântului! Adică, nu e mai simplu să eviţi un căcat, decât să calci în el doar ca să atragi şi pe altcineva să calce cu tine?

Io de exemplu nu mai reuşesc să îl înţeleg pe viitorul meu fost soţ. Până la un punct era rezonabil, justificat, motivat... adică domne, io i-am tras-o pe 13 mai 2010, l-am părăsit fix în ziua în care împlineam 2 ani de căsnicie... mi se pare absolut logic, pueril şi normal din partea lui să încerce şi el să mă ardă cumva, ca să mă doară. Mă rog, mi-a fost destul de greu, dar până la urmă am acceptat faptul că m-a lăsat cu două luni restanţe la chirie (600 euro), cu vreo 6 luni restanţe la întreţinere (12 milioane) şi evident cu rata la bancă neplătită. Trebuia chiar să mă aştept la asta, dacă am fost destul de proastă să iau bani din Card Avantaj ca să îi dau lui să îşi ia motocicletă (40 de milioane), acu' trebuie să sufăr şi eu ca să îmi învăţ lecţia. Concluzie, nu îi port ranchiună, chiar îi mulţumesc.

Daaaar, bineînţeles că dacă a văzut că nu mă atinge şi îl las în pace în legătură cu banii ăia, nu s-a simţit satisfutut şi s-a mai scremut de două-trei idei. Prima idee care i-a ieşit din capul ală pe post de cur, a fost să îi pună beţe în roate şi să îl mănânce de dos pe unde apucă pe KDD, ca să nu mai poată să facă deloc kendo în România. Aşa că s-a pornit telefonul fără fir, în care a angrenat şi alţi oameni de la care mă aşteptam la mai mult caracter, inteligenţă si bun simţ, cum ar fi Dark Vader. Am auzit diverse variante pe aceeaşi temă, una mai haioasă ca alta, cea mai tare a fost aia că cică domne, el m-a părăsit pe mine că m-a prins cu altu' în pat. Presupun că şi plângea când povestea, mai ales când îşi inventa detaliile dramatice în cap, ca să impresioneze prostimea ce avea timp să îl creadă. Mă rog, nu am replică la chestiile astea, mă amuz teribil, mai ales că ştiu perfect cu cine am de-a face, şi mă aştept mai devreme sau mai tărziu să se prindă şi alţii de chestia asta.

Fraţilor, faceţi ochii mari! Omul este mitoman, e bolnav, serios. Şi nu spun asta cu răutate, doamne fereşte, am încercat să-l vindec, dar am eşuat lamentabil şi când am obosit, am plecat mâncând pământul. Eu m-am măritat cu el când încă credeam că are o fostă prietenă în spital, în comă, cu care avusese un accident şi o lăsase legumă. Îmi spunea că îi plăteşte 300 euro pe lună maică-sii, pentru spitalizări şi tratamente şi ca să nu îl bage în puşcărie. Vă jur că plângea cănd îmi spunea cât regretă şi cât de mult o iubea. De abia după ce ne-am căsătorit, am aflat că nimic din astea nu era adevărat, erau purele lui invenţii. De ce, o să mă întrebaţi. Simplu. La vremea respectivă (adică acu' 4 ani) susţinea (minţea) că are motocicletă, un R1 ultimul model... iar când îi ziceam că vreau şi eu să mă plimbe, mă tot amâna, îmi tot inventa motive, ba că nu are ITP făcut, ba că e la un prieten în garaj şi nu are cheie, ba că şi-a pierdut cheile, iar când n-a mai avut ce să inventeze, mi-a zis, scurt pe doi, că el nu ia pasager, că are traume... adică tipa, accidentul, coma... etc.
Tot cam în acea perioadă a avut un accident într-adevăr cu o altă motocicletă (R1 îl vânduse şi îşi luase alta, hihihihi). Banii îi avea zice el de când muncise în Spania şi Portugalia într-o vară... de fapt erau de la cămătari, am aflat mai târziu când au venit la uşă la părinţii lui să-şi ceară drepturile. Dar să ne întoarcem la accident. Tocmai îşi luase motor, însă nu se învrednicise să-i schimbe numerele roşii, aşa că expiraseră... de asemenea nu se învrednicise nici să-şi ia carnet, deşi se lăuda CĂ COnduce de la 16 ani diverse tipuri de motoare şi că e expert. Evident a fost tras pe dreapta probabil într-un filtru ceva, iar el nu a vrut să oprească, a băgat viteză şi a fugit, însă 200 de metri mai încolo a căzut ca prostu' şi l-au prins poliţiştii, că altfel nu aveau cum să-l mai prindă probabil. Evident varianta oficială este că a fost urmărit de maşina de poliţie, la peste 200 de km la oră, pe bulevardul Dacia, în plină zi cu trafic, şi deşi mai avea puţin şi scăpa de ei, au tras în el fără somaţie şi l-au împuşcat în cot şi în umăr parcă (locaţia împuşcăturilor se schimba, pentru că uneori mai uita ce minţise ultima dată). Aşa explica el mai departe şi cum a scăpat de puşcărie, că cică domne, poliţiştii au renunţat la acuzaţii pentru că nu îl somaseră şi s-a căzut la pace. De fapt şi-au băgat pielea la saramură părinţii lui, au făcut credite la bănci ca să dea şpăgi pe la tribunale, să îi dispară filele de la dosar şi să scape numai cu amendă de 10 milioane. Dovada aici şi mai jos...


" [...]
Nici cu motocicleta nu le-a mers

In aceeasi noapte, pe Bulevardul Dacia, politistii au urmarit si un motociclist care a refuzat sa opreasca la semnalul agentilor de circulatie. In timpul urmaririi, fugarul a derapat si s-a ranit grav. Autoritatile au constatat ca acesta se numeste Adrian Ditu, are 22 de ani si nu avea permis. In plus, motocicleta Kawasaki pe care o conducea avea numar de inmatriculare fals."


De minciunile mici nici nu mai zic, că le-am şi uitat, eram deja obişnuită. Cine ştie câte minciuni le-a spus alor lui despre mine, şi câte mie despre ei. De exemplu, io ştiam că taică-su e evreu, aşa se lăuda pe la serviciu sau pe la prieteni... evident nu era aşa, a rămas taică-su mască atunci când a auzit. Şi altele... şi altele...

Şi uite d-aia nu pricep deloc, cum de oameni de la care aveam pretenţii, despre care aş fi vorbit numai cu cuvinte de laudă, cum de exemplu sunt unii colegi de-ai lui de kendo... repet, unii! ... cum de pun botul la vrăjeala lui? Asta ca să nu mai dezbatem problema de etică... cu sula şi prefectura... să se bage ei în viaţa mea persoanală, să emită judecăţi şi să decidă ei cine face şi cine nu mai face kendo în Ro. Oricum, bănuiesc că au aflat până acum, dacă nu, îi informez eu, KDD face kendo de multă vreme şi o duce foarte bine. Şi asta pentru că sunt alţi oameni de la care nu te aştepţi la aşa raţionamente logice, dar care au o capacitate deosebită de a trage linie şi de a concluziona: "Păi dacă pulă-bleagă ăla nu a fost în stare de ea, o fi fost prost, femeia are nevoi, nu o ţii aşa oricum, normal că s-a reorientat!"

Acu' de curând, altă ideea creaţă care i-a trecut prin cap viitorului meu fost soţ a fost să-mi strice casa... cum ar veni. Mă rog, nu e casa mea, stau cu chirie, aşa că m-a lucrat la proprietar. Fiind amic de-al lui, ăla a venit de curând prin ţară, s-au întâlnit şi s-a apucat evident să-i îndruge verzi şi uscate. Sunt curioasă de data asta cu câţi m-a prins în pat şi ce năstruşnicii am mai făcut. De asemenea, a omis să-şi reînnoiască acuzaţiile, cum că mai de mult proprietarul şi cu un amic de-al lui ar fi venit la noi în vizită şi i-ar fi furat ceasul Tissot. Chestia asta a susţinut-o de faţă cu mine, cu mama, cu persoana de la care primise ceasul şi chiar cu KDD. Fix asta uitase să-i zică, aşa că i-am zis-o eu. Evident a negat tot şi m-a acuzat că mint. Tipic. Mă rog, căcatul ăsta e nesemnificativ. Important e că mi-a stricat combinaţia cu proprietarul, care brusc încearcă să mă aburească pe mine că vrea sa vândă şi că deja are client (care probabil cumpără pe NeVe, că n-a venit nimeni la vizionare) şi mă obligă să mă mut cu căţel cu purcel, până la 31 ianuarie. Mă obligă vorba vine, e un fel de-a spune, nu are cum să mă oblige pentru că se ştie cu musca pe căciulă, poate fi prins oricând cu venituri din chirii nedeclarate.

Ehh, şi uite aşa ajungem iar la întrebarea de bază. Până la un punct l-am înţeles, dar acum nu mai reuşesc. Să zicem că o halesc şi p-asta. Ce-o să-mi mai facă apoi? Nu o să mai ştie unde stau, nu o să ştie unde lucrez, pe 27 ianuarie ne prezentăm şi la divorţ, deci terminăm şi cu actele, numele şi alte hărtii, KDD o să meargă la kendo în continuare, chiar dacă se pune şi Mortu' şi Dark Vader şi restul găştii şi în cap şi în cur şi de-a curmezişul. Şi atunci ce-o să-mi mai facă? Şi mai important de ce? Nu e el fericit acum? Aşa susţine. Deci ar trebui să-mi mulţumească. Dacă nu eram eu, să-l părăsesc, nu o mai întâlnea el pe Ea, tot kendoka, plină de bani, să îi cumpere motor nou, să îl ia la ea acasă, în casa ei proprietate personală, cu salariul ei de mii de euro (sau cel puţin aşa s-a laudat el, acuma... la ce antecedente are... nu prea mi-ar veni să cred). Dar el zice că pentru el e mai bine. De ce îmi poartă ranchiună şi se răzbună pe unde apucă? Mă depăşeşte.

De ce mă mai urăşte soacră-mea acum? A câştigat! I l-am dat înapoi pe băieţelul ei preţios. Am uitat să-i pun o fundă. Io zic că ar trebui să îmi mulţumească cu vârf şi îndesat. Deci toată lumea e happy, el e happy, mă-sa e happy, ta-su e happy. Păi dacă sunt happy, de ce îi roade invidia şi vor să-mi facă rău? Răspunsul e evident.

Din păcate pentru ei, nimic pe lumea asta nu are cum să-mi strice fericirea. Absolut nimic. Chirie îmi găsesc şi în altă parte, banii se fac, datoriile se plătesc, din greşeli învăţ. Şi cu cât se chinuie mai tare, cu atât mă amuz eu mai mult. Pentru că întotdeauna este atât de hilar să vezi cum se zbate un vierme mic, mic, micuţ, tăiat în bucăţele.
  
- later edit 1- Am modificat o frază mai sus. Am bolduit ceva prin ea. Enjoy! 
- later edit 2 - Am pus şi linkul către ştirea cu accidentul, nu l-am găsit când am scris articolul.
 

10 comentarii:

Monica spunea...

io nu vreau sa fiu vulgara ( asta daca reusesc sa ma abtin:)da' tre' sa zic vorba romanului ca daca nu te fu** cineva,SIGUR te fu** grija,invidia etc,asa ca ''tanti floricica'' cred ca vinde lumanari la biserica si e in post continuu asa ca sa stii si tu draga Pitbulitzo ca DE'AIA e mortu' asa pornit.....nu'l si pe el nimeni....

PS: Felicitari ptr final....mi'a placut teribil....n'ai specificat ce fel de vierme,ti'as sugera un oxiur....ca tot iese prin ceea ce si rimeaza :-)

Cristian-Mihai Pomohaci spunea...

Daca e sa fac o analiza a problemei la de ce-ul lansat se pot gasi urmatoarele:
1. e frustrat
2. nu vrea ca sa se stie asta
3. poate citeste blogul
4. cum spunea un fost Decan de la Psihologie: unii sunt un pic invers - se simt bine doar cand stau in stress si sunt agitati si plini de ura, asta e normalitatea pentru ei.

iti propun "metoda Merlin" - povestea e cam asa - se lupta Merlin cu un duh rau si duhul lovea continuu. Si se opreste duhul la un moment dat si ii spune lui Merlin, sunt mai tare ca tine, nu ai ce sa-mi faci, la care Merlin ii spune, ba da, am sa te uit (in poveste dupa cuvintele lui Merlin duhul dispare)

Cristina spunea...

Lumea asta e plina de oameni rai si de rautatile lor gratuite :(
Bravo tie ca nu te lasi prada furiei si ca nu te cobori la nivelul lor!
Iti doresc sa ai mai bun, pentru ca meriti!
La multi ani draga mea! :*

Jack spunea...

Ruxandra, poate ca lucrurile nu stau chiar asa cu cei de la sala. Poate ca unii au propus o atitudine de acceptare a unei posibile povesti de iubire impotriva careia nu numai ca nu trebuie sa te impotrivesti ci trebuie sa fii generos si sa urezi succes si viata lunga. Esti o persoana rezonabila si trebuie sa recunosti ca circumstantele nu sunt deloc in favoarea voastra prin prisma faptului ca iubitul tau era oaspete in casa voastra. Atit a deranjat bunul simt, in rest e treaba voastra. Si ar fi bine sa nu antrenezi si victime colaterale. Sa aveti un an bun plin de iubire si fericire. Jack

Iaţcu spunea...

daca as fi avut ce comenta, n-as fi sccris nimica. Atita timp cit n-am ce comenta, o sa scriu atit: punct!

Pitbulitza spunea...

Jack, stiu ca unii dintre cei de la sala au acest punct de vedere, insa nu ei au actionat in sensul excluderii lui KDD din toate cluburile de kendo din Bucuresti. Aceasta neplacere a fost regizata tocmai de "victimele colaterale", cum le numesti tu, actiuni nejustificate doar de ultragierea "bunului simt" ci si de diverse frustrari/vendete personale. Sunt de acord cu tine in legatura cu circumstantele ce nu ne favorizeaza, insa asa a fost sa fie, nu a fost ceva premeditat, ne asteptam la consecinte neplacute pentru noi, insa de mult s-a intrecut masura.
Multumesc de urari, si noi iti dorim sa-ti atingi toate obiectivele propuse pentru anul care vine (de orice natura ar fi ele, kendoistice, forexistice, etc. :) ) La multi ani!

Pitbulitza spunea...

În ceea ce priveşte celelalte victime colaterale la care te-ai referit, am modificat articolul în consecinţă, am lăsat numai cuvintele viitorului meu fost soţ.

Mihai - Emil Suciu spunea...

Foarte tare... incercand sa dau de el, am dat peste un post de acum 7 ani...
Eu il caut pentru ca are sa imi dea 6000 euro. Scriu si eu asa in neant, poate aude karma.

Pitbulitza spunea...

Mihai, vorbesti serios ca mai ai sperante la banii aia? :)

Mihai - Emil Suciu spunea...

Din nevoie...
Si din speranta ca orice om se poate schimba :)