joi, 6 noiembrie 2008

Za ueding...

Ma tot screm in ultimele zile sa va povestesc ce-a fost cu nunta asta domnule. Dupa ce am facut o mie de scenarii de text in minte, am ajuns aici si parca nu-mi vine sa va zic mare lucru. De ce? Pentru ca a fost un mare rahat. Daca as putea da timpul inapoi, l-as lua de mana pe el, i-am culege si pe nasi si ne-am duce la biserica, cum de fapt a si fost planul initial.
Dar timpul inapoi nu se mai da... nunta a fost, s-a petrecut deja si nu am ce sa mai schimb, decat virtual in capul meu.
Pai as schimba invitatii... mama n-ar mai fi pe lista avand in vedere scenele si teatrul de cu o zi inainte... cand o rugasem sa-mi prajeasca cateva pulpe pentru masa de dupa slujba. Evident in stilul caracteristic... a asteptat momentul potrivit ca sa-mi dea in cap si sa-mi reproseze diverse rahaturi... sa o apuce spumele, sa ma sune in dimineata nuntii la 7,30 sa-mi spuna ca nush ce telefon nu-i merge, asta urland ca o saboteaza tata impreuna cu masonii de grad 33 probabil. Si cu toate ca aproape am injurat-o si i-am spus ca e nebuna, sa se duca sa se trateze... ea tot a venit la nunta, ca sa imi streseze invitatii si sa se lamenteze la ce victima apuca.
Cireasa de pe tort a fost prezenta avocatei de divort a lu' tata, care e prietena cu noi... evident mama facand crize si spume... plecand imediat dupa slujba, cu mare tamtam... apoi tot ea ne suna sa ne zica ce jegosi suntem ca i-am dat avocata lu' tata, si eventual sa ne ia dracu' pe amandoi cu nunta noastra cu tot.
Cam asta e mama.
Tata in schimb a venit si la after party, m-a dus si la altar, mi-a facut si poze si mi-a dat si bani.

De socrii sa mai zic? Mai are rost? Slava Domnului ca n-au venit... poate va asteptati la un episod fierbinte cu soacra-mea tavalindu-se pe jos in Biserica urland ca ea nu vrea sa se insoare fi-su. Din fericire n-a avut destula energie si a stat acasa... de unde a incins firul telefonului mobil, tot in dimineata nuntii... ca vroia ea neaparat sa-l puna pe Mortu' sa repete dupa ea nush ce incantatii magice 'din Biblie'...
Socra-miu... ne-a trimis 13 milioane... cred ca era pe 'temporary insanity".
Frate-miu n-a venit, evident nici sor'sa.
In rest, a aparut surprinzator bunica lu' Mortu' de la Ploiesti, din partea tatalui... si un var cu logodnica, plus evident Varu' Iatcu', sufletul petrecerii si dragostea mea secreta.
Cam atat din 'clan'.
Prietenii... ce sa mai zic si de ei...
'Domnisoara de onoare' avea o durere de stomac saraca... si n-a mai venit sa ma ia de acasa... asa ca am ajuns cu taxiul la biserica... ca asa se face acum, miresele vin cu taxiul. Pentru ea special, ii doresc la nunta ei, numai nuntasi cu dureri de stomac, multi, cat mai multi.
Alta prietena, de la care am cules buchetul si voalul anul trecut... s-a trezit duminica dimineata putin racita si ea si barba'su si au preferat sa stea in pat... Najpa... sper sa faca botezul in mijlocul iernii si sa aiba numai invitati raciti... care sa stea acasa.
DJ Intunerikuss... avea de munca rau de tot... duminica, si n-a putut sa ajunga... ii doresc toata viata cat mai multa munca si cat mai putini prieteni...
Altu a reusit sa ajunga la biserica cu intarziere, dar n-a stat la after party pentru ca a plecat in Germania sa-si ia masina.... taman atunci...

etc, etc, etc.

In concluzie la after party am fost 10 oameni pe numarate... din care 75% au stat in bucatarie la fumat, iar mireasa cu pozarul (tata) si cu Varu' Iatcu', beat si cu chef de dans... au 'petrecut' in sufragerie. Am dansat si can-can dar n-a fost nimeni sa-mi vada cracii si jarteaua rosie.

Ca sa fiu mai explicita, after party a insemnat: o zi intreaga de munca la aperitive, 50 de pulpite la cuptor (facute in sila de mama), 3 baxuri de vin, 9 de bere, sucuri, o sampanie si un tort mic. Muzica provided by Victoras impreuna cu Gigel calculatorul.
La 2 a inceput slujba, la 3 am plecat la party, la 9 deja era gata, strans, curatat, spalat, florile puse in vaze, cadourile desfacute, la 11 eram in pat. Pardon nu in pat ca inca dormim pe saltea gonflabila.

Luni = somn.
Marti = recensamantul. Care a fost foarte surprinzator. Adica fara sa facem nunta... am primit cadouri in bani de vreo 60 de milioane, plus o groaza de cadouri misto, seturi de farfurii, pahare, cani, lenjerii de pat, un vas misto de lut ars, tot felul de aparate de bucatarie, cescute de ceai japaneze si tot felul de alte nebunii. Ca sa nu mai zic ca mi-am umplut holul de acasa cu tone de flori. Deci pe langa dezamagiri, suprize placute destule.

Asa ca am plecat sa ne luam mobila... ceea ce a fost destul de deprimant la un moment dat, ca am platit cash... si e o senzatia destul de najpa sa lasi teancul de bani in magazin si sa pleci, pur si simplu. Chiar daca ai termen de livrare o saptamana, chestia psihica te omoara, ca ajungi acasa si tot pe saltea cu aer dormi. Ma rog... fie vorba intre noi, aseara s-a livrat mobila, mai putin salteaua de pat, ca nu mai era pe stoc... deci pana la coada, aseara am dormit pe pat(scanduri)... cu saltea de aer... Am fost jmecheri, eram mai la inaltime...

Pana la coada a fost misto... ca am avut mult doritele cale negre la buchet... am avut o rochie superba, un mire emotionat si plangacios, o slujba absolut fenomenala, cor de soprane cu popa cu voce gotica... flori multe... insa toate se duc... si ajungi seara acasa in pat si multumesti domnului in gand sau cu voce tare ca s-a terminat naibii totul o data.
Ce ramane? Deocamdata sunt toate proaspete... dar peste ani, o sa ramana doar senzatia din stomac pe care o ai cand intri in biserica si te asteapta toti, se ridica in picioare si se intorc spre tine... apoi parcurgi aleea aia, care chiar daca are 10 metri, pare al dracului de lunga... ca nu ai rabdare sa ajungi la bratul lui. Atat.

Ah, bine, in cazul meu, o sa mai tin minte si ce mi-a zis mama... ca sa fiu sigura ca nu uita nici ea, si daca uita, ii aduc eu aminte inainte sa moara.

Sfatul meu pe final? Daca faceti nunta pentru bani, cadouri, fala, obraz, rude, fitze sau respectarea obiceiurilor... va urez succes si casa de piatra, ca o sa aveti nevoie cand o sa fiti in prag de divort.
Daca faceti nunta pentru simpla unire spirituala profunda cu cel/cea cu care va mancati cacatii in fiecare zi in casa de azi pana peste 50 de ani... atunci felicitari, luati-l/o de mana, si faceti-o doar voi cu nasii de suflet, fara nimeni, pentru ca nimeni si nimic nu conteaza, nici atunci, si nici altadata.

Pe aceasta cale as vrea sa multumesc lui Lucifer, adevarata domnisoara de onoare, care m-a ajutat sa ma imbrac, mi-a dat bijuteriile si s-a intors alergand pe tocuri de 14, sa-mi ia mie buchetul uitat acasa. Tot ea a suferit 16 ore sambata alaturi de mireasa, la preparatul aperitivelor, logistica si suport moral, plus bonus fotograf profesionist venit pro bono, care a reusit sa faca minuni cu fatza mea stramba si nasul mare.
De asemenea, lu' Varu' Iatcu care m-a facut sa ma simt mireasa si mi-a bagat bani la tzatze apoi a spalat onoarea petrecerii imputinand vinul si dansand ruseste in salon, fara sa-si rupa pantalonii de costum si fara sa-si dea jos cravata.
Tot aici trebuie mentionat si Mircea, un prieten care si-a trezit copiii la 8 dimineata duminica doar ca sa vina cu duba sa ne ajute sa caram mancarea, bautura, calculatorul si boxele la locatia petrecerii, scapand-o pe mireasa de 90% din stres... si dand-o pe spate cu un buchet imens masurabil in kilograme de Anthurium.
Si nu in ultimul rand, Boble, care a venit cu o floare ciudata dar foarte frumoasa, infipta in geaca de motor, mergand cu 30 la ora sa nu omoare petalele. Tot el a permis unei mirese nebune, o sedinta foto cu motocicleta, curatata si sterasa pe aceasta cale de faldurile rochiei de mireasa.

Sunt convinsa ca si Mortu' are lista lui de (ne) multumiri... mai ales pentru Simona Butaru si GK... dar astea intr-o alta viata cand rolurile vor fi inversate... si toate se vor plati.

Pana atunci, sa ne distram cu ce a mai ramas... ca a mai ramas destul...